Ei bine, copiii se relaxează cu masaje, băi la picioare, sunt lăsați să meargă pe iarba udă desculți și să stea pur si simplu întinși și să se gândească la lucruri care le fac plăcere.Atenție, vorbim de copii de până la 5 ani.
Cercetătorii susțin că de când copiii stresați au început să treacă pragul ineditei grădinițe din Stuttgart, rezistența lor în fața răcelii a crescut cu 60% și că toți sunt încântați și interesați de activitățile propuse de educatoare.

Autoritățile din România nu stau nici ele cu mâinile in sân. Există deja proiectul de înființare a unor centre pentru părinții stresați că nu au la ce școală să își înscrie copiii după terminarea grădiniței, precum și a unor centre pentru cadrele didactice stresate că nu știu încă dacă le dă Ponta sau nu ce le-a luat Boc din salarii.
Pentru știrea în original click aici.

Cum va fi posibil acest lucru?

Folosind translatorul universal la care lucrează în prezent specialiștii din laboratoarele Microsoft Research. Noutatea acestui soft constă tocmai în faptul că redă textul tradus cu vocea utilizatorului. În plus,pentru că va putea fi instalat și pe dispozitivele mobile,va fi un aliat lingvistic de încredere, ușor de accesat si capabil să vă scoată din încurcătură la orice oră.
Până să ajungă să vă înțeleagă și să poată reda vocea dumneavoastră, softul de traducere va avea însă nevoie de cel puțin o oră de antrenament. Nu e puțin, însă e cu mult mai puțin decât v-ar lua dumneavoastră să învățați o limbă străină.

Sistemul este suficient de flexibil pentru a permite şi conversaţii între doi interlocutori. Astfel, deţinătorul unui smartphone echipat cu software-ul de translaţie trebuie doar să rostească cuvintele în propria limbă, acestea fiind traduse apoi în limba interlocutorului păstrând neschimbată vocea. Răspunsul dat de interlocutor este tradus din limba nativă a acestuia și rostit cu vocea sa.
Deși sistemul pare a fi o amenințare la adresa interpretariatului clasic,va mai trece ceva timp până când softul va ajunge să le ia pâinea de la gură interpreților. Deocamdată este în fază de test, iar dacă va da rezultate bune, va fi scos pe piață odata cu tabletele și telefoanele mobile care utilizează Windows 8.

Ca să vedeți voi înșivă la treaba noul soft, este de ajuns să dați un click pe linkul de mai jos:

http://research.microsoft.com/apps/video/default.aspx?id=160725

Sigur, ştirea a fost publicată şi pe siturile româneşti, dar sună parcă mai haios citită într-o publicaţie germană!

Iată şi link-ul către ştirea respectivă: http://www.stern.de/news2/aktuell/paraglider-versorgt-von-schnee-eingeschlossenes-dorf-in-rumaenien-1787179.html

Cel puțin asta susțin jurnaliștii germani de la Welt Online. Potrivit acestora, Bucureștiul este întrecut la capitolul frig doar de  Astana, capitala Kazahstanului (care conduce detașat cu -52 de grade Celsius), Ulan Bator, Minsk, Ottawa și Helsinki. Deși nu e chiar o mare plăcere, se pare că le dăm clasă la capitolul dârdâială locuitorilor din orașe așezate mai la nord pe hartă cum ar fi Vilnius, Talinn, Nuuk sau Varșovia.

Din pacate topul alcătuit de ziariștii de la Welt nu a luat în calcul decât cea mai mică temperatură înregistrată de-a lungul timpului în respectivele orașe. Chiar și așa nu putem considera că ne-am facut de râs. Cele -32 de grade trecute pe listă în dreptul nostru fac să ne înghețe pe față zâmbetele de satisfacție.

Suntem convinși că, dacă la alcătuirea clasamentului se ținea cont și de grosimea stratului de zăpadă, dar mai ales de grosimea obrazului edililor atunci când vine vorba de deszăpezire, Bucureștiul ar fi fost  pe locul 1 și ne-am fi permis să le râdem tuturor în nas din vârful mormanelor de omăt.

Aşa că hai să-mi şterg lacrimile şi să încerc să creionez imaginea unui traducător aşa cum mi l-aş dori (model spre care, cred eu, ar trebui sa tindem cu toţii).

• să-i placă ceea ce face – mulţi dintre noi se vând doar pentru bani şi asta se vede de la o poştă. Mulţi sunt traducători de ocazie, ar da meseria aceasta pe orice altă metodă de a câştiga bani mai repede şi mai uşor. Ei nu vor rezista, dar încarcă peisajul, făcându-l, uneori, de nesuportat. Traducătorul devine mai bun în timp, acumulând experienţă, dezvoltându-şi intuiţia, iar cei care îmbracă haina de traducător doar pe termen limitat, sau din când în când, nu vor putea deveni buni, indiferent de talentul cu care i-a înzestrat natura.
• să-şi cunoască limitele – asta este o arta. La noi, ca şi în război, retragerea este, uneori, mai sănătoasă decât acceptarea luptei. Nu pot crede că există un traducător care să poată face traduceri în orice domeniu. Sigur, putem, cu toţii, petici o traducere din diverse cuvinte pe care le înţelegem doar pe jumătate, poate avem şi norocul ca clientul nici să nu observe, dar stilul acesta de lucru sigur nu ne va duce la succes şi nici nu ne va ajuta să devenim mai buni. Observ, totuşi, că este o metodă care se practică prin branşa noastră.
• să-i placă să dreseze cuvintele, să se joace cu ele, să fie curios să le cunoască semnificaţiile (of, cât de mulţi dintre noi îşi compun traducerile doar cu urechea, nu şi cu mintea!). Acum avem la dispoziţie o sumedenie de dicţionare, clasice şi digitale, avem glosare, avem forumuri, pe care putem discuta despre cazuri mai deosebite, unde putem cere ajutor. Cu toate acestea de multe ori găsesc exemple prin care traducătorii dovedesc că nu cunosc sau nu-şi doresc să cunoască semnificaţia unui cuvânt. Tot aşa există defecte ale structurii logice a frazelor, exprimări alambicate, idei care încep undeva şi nu se termină nicăieri. Toate acestea lasă impresia că în acele cazuri cuvântul a învins traducătorul şi nu invers.
• să aibă răbdare. Cuvintele nu se lasă uşor îmblânzite. Se opun deseori. Zgârie. Sar din loc în loc şi se aranjează aiurea,exact cum n-ar trebui. Îţi trebuie răbdare şi nervi tari, multă dragoste, îndeosebi în nopţi lungi, când termenul de predare este atât de aproape şi capătul textului atât de departe.
• să conştientizeze faptul că omul greşeşte şi, implicit, şi el este supus greşelii (de-ar înţelege şi clienţii asta!)
• să-şi cunoască valoarea, să nu se vândă pe nimic (de-ar înţelege şi birourile şi agenţiile de traduceri asta!)

Nu vreau să închei înainte de a recunoaşte că imaginea romantică a mânuitorului de texte creionată mai sus se face uşor ţăndări în faţa unui text sec, a unui manual de utilizare pentru un aspirator, bunăoară. Oare să existe şi la traducători un soi de campionat structurat pe ligi, unde pentru nişte instrucţiuni de utilizare avem nevoie de un jucător din liga regională iar pentru literatură unul din liga superioară? Trecerea de la o ligă la alta să se facă printr-un proces de calificare, cu munca, răbdare şi talent? Dar atunci de ce jucătorii de top, cei care se încumetă să danseze cu texte fine, nuanţate, cu multe faţete şi înţelesuri ascunse, sunt cei mai prost plătiţi dintre noi? Poate pentru că în ţara asta totul este întors cu susul în jos? Dar haideţi să ne oprim aici, altfel cine ştie unde ajungem…

Ce vreau sa spun: traducătorul trebuie sa dispună, pe de o parte, de o intuiţie sănătoasă şi, pe de altă parte, de curiozitatea şi răbdarea de a se edifica asupra unor termeni necunoscuţi.

Ce-aş vrea să văd păţaniile micului traducător de engleză de la Discovery după ce i-ar spune poliţaiului călare (din categoria mândru cu pieptul bombat) “bă pădurarule!” – cred că şi-ar fi dorit mai degrabă să se fi întâlnit cu ursul (şi ştim cu toţii ce urşi au canadienii)!

Fraţilor, nu care cumva să credeţi că fac aici pe arogantul! Ca traducător şi interpret fac şi eu greşeli cu toptanul, dar le ascund, pentru că mi-e ruşine! Dar le şi combat şi, astfel, trag nădejde ca scurt înainte de a ieşi la pensie să încep să traduc binişor!

Aş vrea să mă fac înţeles din capul locului – în ţara asta se găsesc traducători deosebiţi – pe unii dintre ei, îndeosebi traducători şi interpreţi de germană şi engleză, îi cunosc personal – dar ei sunt o minoritate în tagma noastră, în care intră oricine are o amărâtă de ştampilă de traducător autorizat.

De ceva vreme, de când România s-a întors din nou spre lume, schimbând poziţia “cu faţa la perete” pe una de tip “hai să vedem ce s-a întâmplat în lume în lipsa noastră”, ca un copil palid reîntors între prietenii de joacă după o lungă convalescenţă, am început din nou să comunicăm în alte limbi şi, astfel, să avem nevoie de mai mulţi traducători, mult mai mulţi decât piaţa putea oferi. Noua viaţă, tumultoasă, ahtiată după consum, populată brusc cu neamuri străine venite aici, hai sa recunoaştem, de cele mai multe multe ori exclusiv după profit, a cerut mai degrabă traducători în domeniul economic şi juridic. Ulterior, odată cu transformarea României într-o colonie de montatori ieftini, domeniul tehnic devine important. În ambele faze literatura a rămas pe plan secund. Neavând destui traducători consacraţi, am ieşit pe uliţă şi am băgat în casă pe primul care ştia să se ceară la oliţă în limba de care aveam nevoie.

O caracteristică a traducerilor solicitate: rapide, ieftine. România este o ţară ieftină (unii spun asta şi la propriu şi la figurat), de ce n-ar fi şi traducătorii noştri ieftini? Să ne uităm puţin pe ce bat monedă paginile web ale birourilor de traduceri de la noi: ieftin si rapid, traducem din orice limbă, din orice domeniu, livrăm gratuit, avem reduceri etc. Câţi spun că livrează traduceri gândite, verificate, dichisite, că se concentrează pe domeniile lor de expertiză? Puţini, aceste caracteristici reprezintă un dezavantaj.

Traducătorul de carte a rămas oarecum uitat între rafturile lui cu enciclopedii, cu dicţionare care mai de care mai exotice, cu tomuri de notiţe, cutii cu fişe şi cărţi împănate din belşug cu semne de carte. Mulţi nu s-au adaptat – probabil din scârbă – la noile realităţi.  Lucrez în domeniu de ceva ani şi m-am îngrozit aflând tarifele practicate de traducătorii de carte de la noi, nu doar în comparaţie cu cei din Occident, dar chiar faţă de tinereii traducători multirol^*) din România.

N-aş vrea să dau vina pe cineva anume pentru această stare de lucruri. Fiecare schimbare de curs a istoriei are învingătorii şi învinşii ei şi, printre ultimii, ne găsim şi noi. Dar totuşi, cine este vinovat? Aş îndrăzni totuşi să arăt cu degetul.  Întâi către firmele de traduceri (am înfiinţat şi eu una, LIGHTHOUSE Translations, după cum puteţi observa), care s-au înscris de ani buni pe o spirală descendentă a preţurilor şi calităţii, de pe urma căreia pierde toată lumea (traducătorii bani şi, astfel, linişte, clienţii, calitate), traducătorii înşişi, unii pentru că nu observă că-şi irosesc viaţa şi nervii într-un domeniu pentru care în mod evident nu sunt făcuţi, alţii pentru că nu ştiu să-şi vândă munca, facultăţile de profil, pentru că au scăzut an de an standardele, ajungând în prezent mult sub limita bunului simţ (academic).

Poate ar trebui să se facă distincţia între traducători şi tălmaci de ocazie – ar trebui să începem toţi ca tălmaci    sa ne calificăm, prin muncă şi răbdare, la titlul de traducător.

^*) Pentru că tot suntem traducători şi ne place să ne jucăm cu cuvinte, ar trebui s-o facem bine. Scotocind după „multirol” pe www.dexonline.ro observ că el nu există! Oare l-au uitat colegii sau Academia refuză să acorde acestei înşiruiri de litere calitatea de cuvânt al limbii române?

Acesta reunește pentru început aproximativ 2.000 de termeni și expresii de specialitate, pe care traducătorii noștri le-au întâlnit în activitatea lor. Am evitat să includem cuvinte banale în dicționar, tocmai pentru că ne dorim ca el să reprezinte un instrument care să vă ajute în activitatea dumneavoastră în situațiile în care nu găsiți soluția pe alte site-uri dedicate traducătorilor sau în dicţionarele clasice.

Pentru că dicționarul Lighthouse este un instrument de lucru interactiv aflat în continuă dezvoltare vă invităm și pe dumneavoastră să contribuiți la îmbunătățirea sa utilizând formularul dedicat.

Cuvintele și expresiile propuse de dumneavoastră vor fi introduse în dicționar imediat după ce vor fi verificate de către echipa noastră de traducători. V-am fi, de asemenea, recunoscători pentru orice alte informaţii, comentarii sau păreri care să ducă la îmbunătăţirea lui.

Puteti accesa dictionarul aici!

La baza acestei schimbări stă decizia noastră de a prezenta toate firmele din grupul nostru printr-o singură interfaţă.

Puţini ştiu că de-a lungul timpului pe lângă firma de traduceri, care era şi cea mai vizibilă, am înfiinţat alte două entităţi, specializate pe domeniul contabilităţii şi consultanţei financiare (Lighthouse Accounting) şi respectiv în domeniul serviciilor de support şi office management (Lighthouse Support Services).

Credem că acum a venit timpul să ne prezentăm potenţialilor clienţi în formula completă, aşa că am făcut primul pas astăzi, odată cu lansarea noii noastre pagini de internet, care are o nouă înfăţişare, mai frumoasă şi mai utilă pentru vizitatorii noştri.

Importantă pentru noi în decursul acestor ani a fost o dezvoltare naturală, bazată pe acumularea de experienţă, identificarea şi cooptarea colegilor şi colaboratorilor adecvaţi. Am învăţat din greşeli şi am încercat să ne perfecţionăm zi de zi, astfel încât să le putem oferi clienţilor noştri servicii de calitate, livrate prompt.

Principalul nostru atu este că firmele din grup sunt organizatoric independente unele de celelalte, specializate, administrate de persoane cu experienţă, dedicate domeniului în care activează.

Vizitând noul nostru website veţi descoperi că am decis să împărtăşim din experienţa noastră din domeniul traducerilor și interpretariatului punând bazele unui glosar online în care vom încerca să reunim termenii și expresiile întâlnite de traducătorii noştri în activitatea lor.

De asemenea vom încerca să vă ținem la curent cu știri, noutăți, modificări legislative și alte evenimente din sfera de interes a grupului nostru, prin chiar rubrica pe care o citiţi acum.

Sperăm ca vizita dumneavoastră pe noul www.light-house.ro va fi una cât mai plăcută şi va stăm la dispoziţie ori de cate ori aveţi nevoie de serviciile noastre.